Cu ocazia festivităților din România dedicate lui Giacomo Puccini, la o sută de ani de la moartea sa, Institutul Italian de Cultură din București, în colaborare cu ARTEXIM, instituție subordonată Ministerului Culturii, și Universitatea Națională de Muzică din București, a organizat în Sala Auditorium a Universității Naționale de Muzică din București, în zilele de 14 și 15 iunie, un simpozion internațional dedicat sopranei românce Hariclea Darclée (1860-1939). Aceasta a fost prima interpretă a rolului principal din opera „Tosca” de Giacomo Puccini, a cărei premieră a avut loc la Teatrul Costanzi din Roma, pe 14 ianuarie 1900.
Simpozionul Internațional Hariclea Darclée (1860-1939) și interpreții puccinieni din Europa de Est a reunit în România specialiști de renume, printre care Claudio Toscani de la Universitatea din Milano, Massimo Zicari de la Conservatorul din Lugano, Barbara Gentili de la Universitatea din Surrey, Oana Severin de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Vjera Katalinić de la Academia de Muzică din Zagreb, Marco Targa de la Universitatea din Calabria, Alessandra Palidda de la Universitatea din Manchester, Cristina Scuderi de la Universitatea din Milano, Matthew Werley de la Universitatea din Salzburg, Livio Aragona de la Conservatorul din Milano și Cristian Mogosan de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”. Acești experți au explorat diverse aspecte ale operei lui Puccini, de la stiluri interpretative și înregistrări istorice, la estetica teatrului muzical și condițiile contractuale ale vremii.
A fost subliniat impactul remarcabil al Haricleei Darclée asupra peisajului muzical internațional, marcând trecerea de la repertoriul liric romantic la verismul italian. Specialiștii au analizat comparațiile dintre înregistrările lui Darclée și ale altor mari interprete din perioada sa, evidențiind caracteristicile distincte ale interpretării pucciniene și relevând influențele stilistice din acea perioadă de tranziție între belcanto și verismul operistic.
De asemenea, au fost aduse în prim-plan practicile de interpretare din secolul al XX-lea și influențele acestora asupra înregistrărilor muzicale. S-a examinat modul în care marii interpreți ai timpului, precum Enrico Caruso și Emma Carelli, au influențat estetica vocală în muzica lui Puccini. În plus, s-a discutat despre viața și cariera celebrei cântărețe croate Milka Ternina, care și-a adus contribuția la interpretarea rolului Tosca și a colaborat cu alte celebrități ale operei, precum Enrico Caruso și Antonio Scotti.
La finalul celor două zile de prezentări, muzicologul Claudio Toscani, președintele Societății Italiene de Muzicologie, a declarat: „Au fost două zile intense și pline de stimulente, care ne-au oferit multe idei pentru munca noastră, pentru cercetările noastre și pentru inițiativele viitoare.”
Galerie foto:
